Sistemul de fortificatii construit in Moldova la sfarsitul secolului al XlV-lea, in momentul aparitiei pericolului otoman, cuprindea, in scopuri de aparare, intarituri de pamant si lemn, dispuse in jurul unor asezari, puncte fortificate aflate in centrul unor localitati sau pe principalele artere ele legatura dintre acestea (fortificatii ale curtilor domnesti si manastiresti, precum si cetati de importanta strategica, situate fie la hotare, pe linia Nistrului, fie in interior in zona apropiata, subcarpatica).
Intre aceste intarituri Cetatea de Scaun a Sucevei, una dintre cele mai cunoscute pana in prezent, s-a bucurat de faima deosebita de-a lungul timpului. Identificindu-se cu gloria militara si cu idealul de independenta al intregului popor, Cetatea de Scaun a Sucevei a avut o istorie nu numai bogata in evenimente si fapte de lupta, ci a insemnat adesea si principalul element de rezistenta al intregii Moldove impotriva celor ce doreau sa o supuna. Astazi, complexul de arhitectura Cetatea de Scaun, resedinta voievodala a Moldovei, sugereaza vizitatorilor imaginea vietii Sucevei medievale.
Cetatea de Scaun Suceava a fost instruita in timpul domniei lui Petru I Musat (1375-1391). Constructia initiala era dreptunghiulara, cu latura de sud de 36 m si cea de est de circa 40 m. La capete si la mijlocul fiecarei laturi se gaseau turnuri de aparare de forma patrata. Din ordinul lui Stefan cel Mare incaperile din interior sunt restaurate si se adauga zidul de incinta care inconjoara fortul. Zidul de incinta a fost construit in doua etape: in prima etapa, inainte de anul 1476, se construieste un zid lat de 1,5 m, intarit cu turnuri patrate, in a doua etapa, inainte de anul 1497, se adauga la primul zid un al doilea, lat de 2 m, iar turnurile patrate devin semicirculare. In interiorul cetatii se aflau incaperi pentru soldati, camere pentru domn si familia sa, un paraclis, depozite de alimente si munitii.Cetatea de la Suceava a fost supusa unor puternice asedii in timpul domniei lui Stefan cel Mare (1476,1485,1497), dar nu a putut fi cucerita. in timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu (1564-1568), din dispozitia turcilor, Cetatea de Scaun a Sucevei este incendiata, iar capitala este mutata la Iasi.
O ultima epoca de stralucire cunoaste cetatea in timpul domniei lui Vasile Lupu, care intreprinde mari lucrari de restaurare. In anul 1675 voievodul Dumitrascu Cantacuzino, din ordinul Portii Otomane, dispune distrugerea cetatii.