Despre istoria Bucovinei

Pentru a înţelege mai bine semnificaţia oraselor, a culturii şi a locuitorilor, urmează o serie de momente cronologice importante ce prezintă curgerea timpului:
-1342 regele ungur Ludwig de Anjou învinge tătarii din estul Carpatilor şi înfiinteaza marca de granita Moldova. Voievodul acesteia va deveni Dragos, un domnitor din Maramures, vasal şi aliat al regilor Ungariei în lupta contra turcilor.
-1359 -domnitorii români luptara în Maramures contra ungurilor, iar voievodul Bogdan, Maramuresul cucerit fiind, a fost nevoit sa se retraga peste munti în Moldova. El câstiga şi alti voievozi români de partea sa pentru viitoarea revolta, îndeparta pe urmasul lui Dragos şi proclama independenta noului voievodat creat. Bogdan devine voievod domnitor, „întemeietor şi legiuitor al tarii”. Bogdan şi urmasii sai, printre care Roman, Petru Musat, Alexandru cel Bun, luptara în conditii grele contra tatarilor şi eliberara teritoriile de pâna la Nistru. Moldova s-a afirmat ca stat în fata puternicilor sai vecini Polonia, Ungaria, Lituania şi statele slave Kiev şi Moscova.
-1457-1504 îndelungata domnie a lui Stefan cel Mare a adus Moldovei progres economic şi stabilitate politica, şi asta în ciuda deselor lupte date în special contra turcilor, dar şi contra ungurilor şi polonilor. Suceava devine capitala tarii.
-1600 Mihai Viteazul al Valahiei uneste pentru prima data în istorie cele trei voievodate sub o singura conducere. Unirea a durat doar câteva luni, deoarece domnitorul a fost ucis. În secolele 17./18. Imperiul Otoman a adus voievodatele Munteniei şi Moldovei sub influenta sa.
-1774 Austria ocupa partea nordica a Moldovei, Bucovina. Din timpul domniei austriece dateaza „mozaicul etnic” al regiunii. Din provinciile vecine ale ducatului au imigrat poloni, rusi, evrei, ucraineni, unguri, slovaci şi germani. În acest mod administratia imperiala a asigurat o rapida dezvoltare Bucovinei. În special la tara se gasesc şi astazi sate întregi, adevarate insule etnice. Arhitectura majoritatii cladirilor oficiale este martora a acelor timpuri.
-1812 Rusia ocupa partea sudica a Moldovei, Basarabiei, şi alte regiuni dintre Prut şi Nistru.
-1859 se unesc Valahia şi Moldova şi formeaza statul modern România. Din 1865 Karl Hohenzollern-Sigmaringen conduce ca voievod şi din 1881 ca rege al României. Urmasii sai sunt regi ai României pâna în 1947.
-1877-1878 România îsi proclama independenta şi câstiga razboiul contra turcilor. –
-1918 la finele primului razboi mondial toate provinciile românesti sunt unite cu regatul României.
– 1940 USSR ocupa ca urmare a Conventiei Ruso-Germane (Ribbentrop-Molotov) regiunea Moldovei dintre Prut şi Nistru şi partea de nord a Bucovinei. Aceste regiuni nu au mai fost redate României după anul 1945.